Am iesit putin pe balcon in seara asta si am constatat ca era luna plina. Era superba, era...perfecta. Oare chiar exista perfectiune? Sau e doar un lucru irealizabil la care tanjim noi toti si drept consecinta, nimic nu ne multumeste? Nu exista lucruri perfecte, oameni perfecti, ci doar momente perfecte.

E o seara trista. Nu stiu de ce, dar presimt ca are legatura cu neputinta. Vreau sa treaca mai repede, insa noaptea nu ma ajuta deloc. Maine va fi o zi grea. Poate totusi uit asa.